Una dintre cele mai raspandite utilizari ale unei companii inmatriculate intr-o zona cu impozite scazute este comertul international. Atunci cand, in mod curent, o tranzactie comerciala are loc intre doua companii, marfurile sunt expediate direct dintr-o parte, iar documentele si plata din cealalta parte. Tara in care sunt evidentiate profiturile rezultate dintr-o astfel de tranzactie aplica impozite asupra acestor profituri, pe baza diferentei dintre costurile de achizitie a marfurilor si pretul final de vanzare (si pe baza altor aspecte, pe care nu le discutam aici pentru a simplifica exemplul). O companie inregistrata intr-o tara cu impozite reduse poate fi intercalata ca intermediara si sa acumuleze profiturile. Astfel, profiturile pot fi distribuite la nivelul companiei inregistrate intr-o jurisdictie cu impozite scazute.
Un exportator poate utiliza schema anterioara pentru a distribui catre compania din tara cu impozite reduse profiturile rezultate din exportul de bunuri catre clienti straini. Un importator o poate utiliza pentru a reduce impozitarea profiturilor realizate din vanzarea in tara sa a produselor importate.
Trebuie precizat ca, in schemele anterior-mentionate, remuneratia atribuita companiilor situate in zone cu impozite scazute trebuie sa se plieze pe principiul pretului de transfer, mai exact, suma trebuie sa fie egala cu aceea pe care o contracteaza sau ar contracta-o parti independente in situatii comparabile, pe baza activitatilor prestate si a riscurilor asumate de partile implicate. De aceea, se recomanda sa se creeze substanta apreciabila in masura posibilitatilor in termeni de risc, functionalitate, angajati etc. in structura companiei inregistrate in tara cu impozite reduse. Cu cat mai substantiala este operatiunea, cu atat mai buna este justificarea pentru alocarea unei parti considerabile din profit catre o astfel de companie.
Cipru si Malta sunt exemple de jurisdictii potrivite pentru activitati de comert, in special in interiorul UE.